Se afișează postările cu eticheta pescuit salau. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pescuit salau. Afișați toate postările

joi, 27 septembrie 2012

Pe Olt cu strapii


       Dupa o miniexcursie bine meritata am decis sa merg si eu la un pescuit cu prietenii.
Am ales Oltul.Batranul Olt!
Decidem impreuna sa mergem la barajul de la Osica (GRECI) cum ii mai spun unii. De ce? Pai acolo aveam mai multe optiuni: biban, salau, stiuca, avat si ocazional cate un somnotel. Este barajul perfect pentru pescuitul la spinning. Acolo fiecare isi etaleaza gumele, voblerele, jigurile s.a.m.d.
Vorbim de seara si stabilim o ora pentru intalnire, dar acea ora avea sa fie data un pic inainte, ca de fiecare data….
In sfarsit, echipa completa: eu cu  “Tazu”  si  “Piciu”
Plecam in graba cu o ora intarziere si ajungem intr-un final la locul dorit.
Despachetam si  ne gandim sa dam prima data intr-un canalus unde de regula se prinde stiuca. Renuntam rapid vazand ca iarba inca este la ea acasa. Deh, mai trebuie sa venim si peste doua saptamani (tatonam nu alta!).
Ne intoarcem catre masina, schimbam betele, mulinetele si trecem la categoria ”greu.”
De ce zic greu? Pai am ales sa pescuim in turbine unde jigul de 21 gr abia daca batea  “fundul.” Desfac capacul la cutia mea de jiguri, pun unul de 28 gr si testez. Prima lansare a fost de acomodare. La fel si a 50-a (cred.) La un moment dat am decis sa joc twister-ul ceva mai agresiv, cand,o data cu gandul meu am avut si primul atac cu finalizare. Era un biban tare pofticios. Am zis ca asta este: il rupem! Eliberez bibanul in asteptarea  “parintilor lui”.
Inca 2 ore moarte si tatonarea terenului.
Inainte de lasarea intunericului, imi iau inima in dinti si pun un shad de 12 cm MT  cu un capat de 28, si lansez: tronc!! Ceva imi zdrancanea in calcaie. Era primul strap cam la kil. Nu-mi venea sa cred! Mai dau de vreo 3 ori cand, zdranc! Al doilea! Leit! In jumatate de ora am mai reusit sa pacalesc inca doi spre nemultumirea pescarilor ce se aflau in fata mea la cca 50-60m.
Prietenii mei au reusit sa captureze cate un avatel de ins. Le-a mirosit mana a peste cum se spune (eliberarile au fost instantanee).
Cel mai  “nefericit" dintre noi cred ca a fost Piciu, care la o lansare mai fortata a ramas doar cu jumatate de lanseta in mana. Restul …………..
Nu condamn lansarea si nici jigul folosit. Asa a fost sa fie!
Este trist sa vezi cum se intampla asa ceva unui om care stii ca isi doreste sa pescuiasca si nu mai are cu ce, si fara sa poti face nimic sa-l ajuti.
Cu batul de rezerva, Piciu decide sa incerce la clean sau stiuca dar din pacate pentru el, soarele era departe de ai fi prieten. Il culegem dintre stufarisuri si plecam catre casa….
Nu pot sa uit afirmatiile: ”batul meu…..”!!
Il inbarbatez si-i zic: da-l d..cu! O sa ai altul mai bun! Si asa, si-a scos parleala asta!
Drumul catre casa a fost cam plictisitor, unul tacea, unul conducea si altul isi imagina o noua partida. Cu mare placere o sa revin cu acea partida. Unde va fi? Nimeni nu stie!
biby



marți, 28 februarie 2012

Dunarea si porcii ei

O zi frumoasa, o zi in care ne intalnim trei pasionati ai Dunarii si punem la cale o iesire cu barca. Locurile vizate erau de aceasta data unele virgine, departe de galagie, manele, departe de lumea mondena, asa cum imi place mie sa-i spun. Vroiam liniste! Am pus la cale totul cu o foarte mare minutiozitate si in cele din urma am ajuns si la ”garla”.
Ne-a luat cam jumatate de ora pana am dat barca jos de pe masina, am montat motorul, am facut planul de atac.
Odata ajunsi in barca parca nimic nu se mai auzea. Motorul de 5 cai parca torcea mai frumos decat galagia de pe malul pierdut in demarajul barcii.
Ne indreptam catre acele locuri miraculoase, locuri in care se aude doar propria respiratie.
Dar cum sa ajungem la ele fara un om care bate acele locuri aproape zilnic? Noi ii spunem  “GHIDUL”! Nelu ”(Ghidul),” este unul din oamenii nostrii de incredere. Este un tip foarte comunicativ, la locul lui dar toate pana la locurile lui de pescuit. Nu ar da  “din casa” nici in ruptul capului. Cel mai greu este sa-i castigi increderea dar daca reusesti te va duce in locuri de pescuit, poate nici la televizor vazute. Ghidul…..
De acesta data am fost pe Dunare cu scopul de a prinde ceva salai sau stiuci. Mai degraba stiuci ca deja era perioada stiucii. Am ales un loc doar pentru mine, dupa care fiecare s-a dus unde l-a taiat capul. Personal, am incercat toate nalucile posibile avute la mine, voblere, linguri oscilante, rotative, twistere mici si mari, sidef si portocalii…. etc-etc.
Nu am avut parte de nici un atac, spre deosebire de prietenii mei care au reusit sa pacaleasca doi strapazani si o frumoasa stiuca. Respect pentru ei!!!
Totusi, am reusit sa capturez si eu ceva. Am capturat niste imagini pe care poate o data in viata ai ocazia sa le captezi in natura. Doar tu si cu ele.
Este superb, ca in linistea in care stai afundat, sa urmaresti cursul naturii, si cum incep dintr-o data sa se miste toate pe langa tine, asta daca respecti natura si nu o deranjezi.
Sa va zic: in timp ce stateam un pic camuflat, am inceput sa vad valuri pe Dunare, dar nu se auzea absolut nimic, nici un motor, nimic-nimic! Cand ma uit mai atent, vad o familie de porci mistreti ce se indrepta exact catre mine. Erau deja pe la jumatatea canalului cand i-am observat, si in agitatia mea de a scoate aparatul foto, m-au depistat! Au facut imediat cale intoarsa! Am reusit totusi sa surprind cateva cadre din care unul mai bun, pe care am sa-l atasez mai jos impreuna cu una bucata stiuca punctabila prinsa de ”norocosul “zilei, Doru.
Acum, sa fiu si eu un pic carcotas voi spune: eu am prins stiuci, dar voi poze cu porci mistreti ati mai facut la pescuit?
Mai in serios, mai in gluma, ca tot a venit vorba de porci, sa nu uit sa va zic de “porcii “ de braconieri bulgari, care desi braconau in apele noastre, mai aveau si tupeul sa vina la noi cu sacul de stiuci spre vanzare. Tupeul a atins apogeul atunci cand au spus pretul in euro, desi nimeni nu ii intrebase nimic. Ma si gandeam: noi eram trei si aveam o sakura, un shimano, un lamiglas si restul rucsaci. Ei erau patru intr-o barca si aveau la ei setci , o drujba si o arma de vanatoare. Oare cine era mai avantajat? Unde mai este legea? Mai exista oare lege sau trebuie sa o facem chiar noi? Imi aduc aminte totusi ca fiind o zi frumoasa, cu exceptia porcilor de braconieri.
A fost o zi superba, cu multe lucruri noi, rasete, liniste, deconectare, o zi la care multi viseaza!
                                   
                                                                            familia de porci mistreti
 "ghidul" ne pune fraiele barcii in mana.... prietenul meu este fericit ca "paseste in locurile ghidului" cu viteza maxima.. .Dreapta ghidul, stanga Doru pescaru

stiuca lui Doru




                               Printre altele, am gasit o "chestie" care mi s-a parut interesanta si am fotografiat-o!
                            Va las pe voi sa savurati imaginile cu .... "steluta mea", in limbaj popular, ciulinul de balta


Fire intinse!