Cu barca la Dubova..

Inca o iesire la Dubova!

Am fost la Olt, manca! Am fost pe Jiu, manca! Am zis sa mergem pe Dunare… Oare o manca? De regula daca mananca intr-un loc, fugim in alt loc unde il provocam sa manance. Ii dam cu de toate si pana la urma pune gura pe ceva..

De aceasta data am folosit numai gume de  “export”, care s-au dovedit a fii cele mai bune.

Nu vreau sa fac reclama dar cele cu codita  “mai moale” au facut legea.

Ajungem pe la Dubova dupa nu stiu cate telefoane date anterior, si la un moment dat toti eram in casa lui Bachus,,,,” Am vorbit cu “el” sa ne  pasuiasca , si am inceput sa testam apa.

Vorbesc la plural dar am fost singur in barca atunci cand cautam acele substraturi…

Dupa cateva ore ajung acasa si gasesc gratarul foarte incins cu  toate bunatatile pe el!

Era clar:nu mai plecam noaptea…. Vinul negru parca se alia cu doleantele locului. Trebuia sa  “sfintim locul” !

Am inteles si asta si a doua zi, pe la ora  7 dimineta am incercat din nou sa montez motorul pe barca. Am plecat dupa coordonatele luate anterior .Fiasco total! Unde cu o zi in urma am luat cativa strapi cu jig de 28 gr, a doua zi cu 52 gr nu mai bateam fundul…

Cel mai amuzant mi s-a parut atunci cand am vrut sa ne ancoram, si dupa doua-trei lansari am inceput sa vedem cum pleca barca cu noi. Firele de la ancora fusesera taiate de pietrele de jos.

Inca ceva km in plus si ajungem pe alt loc. Totul ok! Strapii au inceput sa apara doar ca ancora noastra a cedat brusc! Inca o data!

Am sa pun niste poze ptr a-mi aduce aminte de aceasta iesire frumoasa…

Pe Olt cu strapii

       Dupa o miniexcursie bine meritata am decis sa merg si eu la un pescuit cu prietenii.

Am ales Oltul.Batranul Olt!

Decidem impreuna sa mergem la barajul de la Osica (GRECI) cum ii mai spun unii. De ce? Pai acolo aveam mai multe optiuni: biban, salau, stiuca, avat si ocazional cate un somnotel. Este barajul perfect pentru pescuitul la spinning. Acolo fiecare isi etaleaza gumele, voblerele, jigurile s.a.m.d.

Vorbim de seara si stabilim o ora pentru intalnire, dar acea ora avea sa fie data un pic inainte, ca de fiecare data….

In sfarsit, echipa completa: eu cu  “Tazu”  si  “Piciu”

Plecam in graba cu o ora intarziere si ajungem intr-un final la locul dorit.

Despachetam si  ne gandim sa dam prima data intr-un canalus unde de regula se prinde stiuca. Renuntam rapid vazand ca iarba inca este la ea acasa. Deh, mai trebuie sa venim si peste doua saptamani (tatonam nu alta!).

Ne intoarcem catre masina, schimbam betele, mulinetele si trecem la categoria ”greu.”

De ce zic greu? Pai am ales sa pescuim in turbine unde jigul de 21 gr abia daca batea  “fundul.” Desfac capacul la cutia mea de jiguri, pun unul de 28 gr si testez. Prima lansare a fost de acomodare. La fel si a 50-a (cred.) La un moment dat am decis sa joc twister-ul ceva mai agresiv, cand,o data cu gandul meu am avut si primul atac cu finalizare. Era un biban tare pofticios. Am zis ca asta este: il rupem! Eliberez bibanul in asteptarea  “parintilor lui”.

Inca 2 ore moarte si tatonarea terenului.

Inainte de lasarea intunericului, imi iau inima in dinti si pun un shad de 12 cm MT  cu un capat de 28, si lansez: tronc!! Ceva imi zdrancanea in calcaie. Era primul strap cam la kil. Nu-mi venea sa cred! Mai dau de vreo 3 ori cand, zdranc! Al doilea! Leit! In jumatate de ora am mai reusit sa pacalesc inca doi spre nemultumirea pescarilor ce se aflau in fata mea la cca 50-60m.

Prietenii mei au reusit sa captureze cate un avatel de ins. Le-a mirosit mana a peste cum se spune (eliberarile au fost instantanee).

Cel mai  “nefericit" dintre noi cred ca a fost Piciu, care la o lansare mai fortata a ramas doar cu jumatate de lanseta in mana. Restul …………..

Nu condamn lansarea si nici jigul folosit. Asa a fost sa fie!

Este trist sa vezi cum se intampla asa ceva unui om care stii ca isi doreste sa pescuiasca si nu mai are cu ce, si fara sa poti face nimic sa-l ajuti.

Cu batul de rezerva, Piciu decide sa incerce la clean sau stiuca dar din pacate pentru el, soarele era departe de ai fi prieten. Il culegem dintre stufarisuri si plecam catre casa….

Nu pot sa uit afirmatiile: ”batul meu…..”!!

Il inbarbatez si-i zic: da-l d..cu! O sa ai altul mai bun! Si asa, si-a scos parleala asta!

Drumul catre casa a fost cam plictisitor, unul tacea, unul conducea si altul isi imagina o noua partida. Cu mare placere o sa revin cu acea partida. Unde va fi? Nimeni nu stie!

biby

Pescuit in ianuarie

 11ianuarie 2011. Ora 07a.m.

  Vorbim la telefon si ne intalnim. Fiecare avea la el doar echipament de stationar, plus o gramada de dorinte: sa-mi traga sa sara bambina, sa dea jos cu feeder-ul, nu vreau decat vreo patru-cinci mari etc.
 Prin urmare, dupa intensa nadire, am fost rasplatiti cu patru carasei, din care unul a cantarit  510 gr. Si cu asta am aratat ca se prinde si iarna peste pe baltile cu plata "fara potential in acest anotimp"
 Tin sa mentionez ca nu sunt adeptul baltilor particulare dar cu toate astea nu fac rabat daca sunt invitat. Simt o provocare imensa, si stiu ca sunt capabil sa fac fata oricarei situatii.

Pozele nu fac decat sa vorbesca de la sine.....

Nu am plecat bine de la balta catre casa, ca vorbeam in masina: ce bine ar fii daca maine am mai trage o "rafuiala" pe la un biban. Sa schimbam stilul....., cand cineva ma suna: ce zici maine de un Olt cu barca? Zis si facut.
Ajung acasa. Anunt sotia ca plec dimineata din nou, la care primesc in loc de raspuns un puternic sunet acustic: iiiiaaaaaaarrrrraaaaaaaa pleci? Iara faci casa plina de namol? Sa-ti duci dr.cu barca asta ca nu o mai suport.....!
Am inghitit in sec cateva secunde stiind ca are dreptate, dupa care am inceput usor-usor sa-mi scot accesoriile, timp in care tot o mai  "lalaiam" prin casa.
Ma bag in pat si in loc sa adorm, am inceput sa vad tot felul de atacuri, intepeturi, driluri, etc-uri d"astea pescaresti, pe care doar un pescar le poate intelege.
Dupa aproximativ trei ore de "imaginatii", ma dau jos din pat, anulez soneria telefonului si incep sa fac ture prin bucatarie. Ajung si prietenii mei, si fugim catre locul cu pricina (Olt).
Odata ajunsi incepem aceeasi poveste: unde este aia?, unde este batul, mulineta? Dar intr-un final gasim tot ce ne trebuia si plecam pe balta.
O balta linistita, multe rate, gaste salbatice, lebede. Mai sunt si alte vietuitoare pe acolo, dar nu sunt in masura sa dau detalii despre ele in clipa de fata:))
Ajungem cam dupa jumatate de ora in locul vizat, si am zis: biby! Asta sa fie pe ziua de azi!
Chiar asa a si fost! Cand dadeam de bancul cu bibani, luam unul dupa altul, dar si cand cautam bancul..........
A fost ceva de genul: prindeam zece minute si colindam dupa ei doua ore:))
 Dar cu toate astea am fost rasplatiti cu vreme frumoasa, aventura, si bibani de pana la 25 centimetri bucata (foto mai  jos).
Suntem in ianuarie, si inca prindem peste ca primavara..... Ceva se intampla! Imi aduc aminte ca acum ani de zile, in luna ianuarie ma dadeam pe gheata bine de tot...

Eh! Hai sa vedem partea buna a lucrurilor si sa pun si o poza de la cele scrise mai sus:

        

Nu vreau sa fiu condamnat dar........

Fire Intinse!